Asasinarea regelui George I al Greciei

"Tragic as was the manner of the King's death, he was at least happy in the moment of it. He had seen the edifice he had laboured to construct for fifty years crownes by victories of his army under the leadership of his Son and Succesor. He had the assurance that his dynasty was at last firmly seated upon the throne which he hat often during his long reign been tempted to abandon in despair. He had seen his aspirations realized beyond his most ambitious dreams. He will live on in the memories of his people as a martyr to the national cause.

Sir Francis Elliot 
 

                La 18 martie 1913, in Salonic, Regele George I lua pranzul cu fii sai. El le-a marturisit ca dupa jubileul din octombrie o sa abdice in favoarea fiului sau, Constantin. Dupa cincizeci de ani in fruntea schimbatoarei Grecii, George I a considerat ca are dreptul la putina liniste. Mai mult, el a reusit sa isi vada implinit visul Greciei Mari, dupa eliberarea Salonicului de la turci.

           In timpul unei plimbari, in compania unui aghiotant si a doi soldati Regele a fost agresat de un invatator dezechilibrat mintal pe nume Skinas. Pana sa ajunga la spital, Regele a murit. Orice moarte e absurda, dar asasinarea Regelui a fost cu adevarat lipsita de sens. Ucis in momentul victoriei supreme, Regele nu a mai avut ocazia sa culeaga laurii celei mai lungi si mai stralucitoare domnii din istoria Greciei.

             Nascut print al Danemarcei, George a devenit Regele Greciei la varsta de 17 ani. Pentru aproape cincizeci de ani, George I a domnit in fruntea zbuciumatei Grecii, ca si cum ar fi in fruntea linistitei Danemarcei. In mult, Grecia a profitat foarte mult gratie prezentei la Atena a unui monarh foarte stimat in Europa pentru firea sa echilibrata si respectat in cel mai inalt grad datorita aliantelor sale dinastice de prim plan.

        George I era fiul regelui Christian IX al Danemarcei si a extraordinarei sale sotii, Louise de Hesse-Kassel. Prin sora sa Alexandra, George era cumnat cu regele Edward VII al Regatului Unit, prin sora sa Dagmar, devenita Imparateasa Maria Feodorovna, cumnat cu tarul Alexandru III al Rusiei. Sotia sa era nascuta Mare Ducesa Olga Constantinovna a Rusiei, fiind fiica preferata a fratelui tarului Alexandru II. Desi George a fost numit "Regele Hoinar", el si Olga au fost un cuplu exemplar, care si-au educat copii pentru a fi buni greci. Mai mult toti copiii lor au facut ceea ce numim "partide bune": mostenitorul tronului s-a casatorit cu printesa Sofia de Prusia (nepoata lui Wilhelm I si a reginei Victoria), George s-a casatorit cu printesa Maria Bonaparte (a carei avere a sustinut Familia Regala Greaca in exil), Alexandra s-a casatorit cu Marele Duce Paul Alexandrovici, Nicolae cu Marea Ducesa Elena Vladimirovna (fiica Marelui Duce Vladimir Alexandrovici si sora pretendentului la Tronul Imperial, Kiril Vladimirovici), Maria cu Marele Duce George Mihailovici, Andrei cu printesa Alice de Battenberg (parintii ducelui de Edinburg) si printul Christof cu printesa Francoise de Orleans (fiica ducelui de Guise).

          La urcarea pe tron, George spunea "Puterea mea sta in dragostea poporului meu. Vreau sa fac din Grecia un model pentru statele balcanice." Din pacate, dupa cum spunea Guy Gauthier, Regatul Greciei a fost un "Regat la mila zeilor". 

Bibliografie:
Gauthier Guy, Acvile si lei. O istorie a monarhiilor balcanice, Humanitas, Bucuresti, 2004
Gelardi Julia, From Spendor to Revolution