duminică, 20 ianuarie 2013

George al V-lea, Regele Regatului Unit

La 20 ianuarie 1936, in Anglia murea primul Rege din Casa de Windsor, George al V-lea.

George Frederik Ernest Albert s-a nascut 1865, fiind al doilea fiu al viitorului Edward al VII-lea si a Reginei Alexandra. De mic, Gerge era destinat unei cariere in armata. Urmand exemplul unchiului sau Alfred de Edinburg, printul de York a ales Marina Militara. Pana in 1891, George a calatorit foarte mult pe mare; a fost sub comanda unchiului sau la Malta (unde s-a indragostit de verisoara sa Maria de Edinburg), a ramas multe luni in Grecia (devenind unul din nepotii preferati ai reginei Olga a Greciei). 
 Destinul lui George se schimba brusc in 1891, odata cu moartea fratelui sau Albert, duce de Clarence, cand devine mostenitorul Tronului Britanic. 

Regina Victoria il convinge pe George sa se casatoreasca cu printesa Mary de Teck, logodnica fratelui sau. Ducele si Ducesa au avut o casatorie fericita; cei doi au avut cinci baieti: Edward VII, George VI, Mary, Printesa Regala, Henric, duce de Gloucester, George, duce de Kent si Printul John. Desi George si Mary au avut o casnicie unita, ei au avut relatii distante cu copii lor; spre deosebire de regina Alexandra, care era Motherdear si care era tot timpul inconjurata de copii sai, Mary si George intrau foarte rar in camerele copiilor. 

George devine Rege in 1910, la moartea tatalui sau Edward al VII-lea.  In anul urmator este incoronat Imparatul Indiei. In 1914, la declansarea Primului Razboi Mondial, Anglia condusa de George al V-lea intra in razboi impotriva Germaniei conduse de verisorul sau primar Wilhelm al II-lea. In fata puternicului sentiment anti-german din Marea Britanie, George decide sa schimbe numele dinastiei sale, din Casa de Saxa-Coburg si Gotha in Casa de Windsor. Exemplul lui George a fost urmat si de alti membri ai familiei sale: Louis de Battenberg a devenit Louis Mountbatten, Adolphus de Teck a devenit Adolphus Cambridge.

Regele George al V-lea si Regina Mary au fost suverani foarte populari, devenind simboluri ale luptei impotriva Puterilor Centrale. 

In 1917 are loc Revolutia Bolsevica si verisorul primar al Regelui, Tarul Nicolae al II-lea abdica, hotarand ca este mai important ca tara sa sa continue razboiul decat sa inabuse revolta populara. In timpul cand Tarul si familia sa erau prizonieri a exista tot timpul speranta ca vor reusi sa scape, ca ajutorul va veni. Ajutorul era Anglia regalista unde domnea verisorul primar al Tarului (Tarina Mama Maria Feodorovna si Regina Mama Alexandra erau surori) si al Tarinei (Regele Edward al VII-lea si Alice de Hesse erau frati).

In Anglia, multi politicieni considerau ca acordarea azilului pentru Tar si Familia sa ar fi o masura foarte nepopulara, deoarece Nicolae al II-lea avea imaginea unui autocrat care si-a distrus poporul pentru a-si pastra nenumaratele bogatii. Mai mult exista temerea ca prezenta unui monarh detronat in Marea Britanie ar incuraja demersurile republicane din acesta tara. George al VI-lea a ascultat sfaturile celor din jur si a refuzat sa acorde azilul. In iunie 1918 au inceput sa apara zvonuri privind asasinarea Familiei Imperiale Ruse. In septembrie George al VI-lea a primit confirmarea masacrului de la Ekaterinburg. In anul urmator, la rugamintile mamei sale, George trimite nava Marlborough pentru a o salva pe matusa sa Maria Feodorovana de la destinul tragic al multor Romanovi. 


Bibliografie:
Isabelle Bricard, Dinastiile Domnitoare ale Europei  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu