Printul Bernhard de Lippe-Biesterfeld

       La 7 ianuarie 1937, printesa Juliana a Tarilor de Jos se casatoreste la biserica Sf. Jacob din Haga cu printul Bernhard de Lippe-Biersterfeld. Mirele era cu doi ani mai tanar decat printesa mostenitoare a Tarilor de Jos si german, ceea ce nu l-a facut sa fie bine primit de olandezi. Regina Wilhelmina, ingrijorata ca fiica ei a ajuns la douazeci si sapte de ani si e inca nemaritata a decis ca Bernhard e candidatul perfect pentru a deveni Print Consort al Tarilor de Jos. 

Printesa Mostenitoare Juliana a Tarilor de Jos, Printul Bernhard al Tarilor de Jos

      

        Bernhard s-a nascut la 29 iunie 1911, fiind fiul lui Bernhard de Lippe-Biesterfeld (fratele mai mic al ultimului print de Lippe, Leopold IV) si a sotiei sale morganatica, Armgard de Sierstorpff-Cramm. In 1935, printul Bernhard isi termina studiile de drept la Universitatea din Berlin, cu note excelente. In aceasta epoca dobandeste o pasiune pentru condusul masinilor cu viteza si pentru pilotatul avioanelor. Tot acum, tanarul print se inscrie in partidul nazist NSDAP. In urma unui accident el este nevoit sa abandoneze pentru moment pilotajul, devenind director al unei firme germane de produse chimice.

Printesa Irene, Regina Juliana, Printesa Marijke-Christina, Printesa Beatrix,
Printesa Margriet, Printul Bernhard

          Printul Bernhard de Lippe-Biesterfeld o cunoaste pe printesa mostenitoare Juliana a Tarilor de Jos. Naiva printesa este sedusa imediat de acest dandy sarcastic, nonconformist, sarcastic si seducator. In timpul logodnei, intre Bernhard si regina Wilhelmina au loc intense negocieri cu privire la lista civila, atributiile, titlul etc. Faptul ca logodnicul viitoarei Regine a Tarilor de Jos a fost membru al partidului nazist a fost primita cu dezaprobare de noul sau popor. Mai mult, Germania a incercat sa prezinte aceasta casatorie drept o alianta dintre cele doua tari. Regina Wilhelmina a fost nevoita sa declare "Acesta este o casatorie intre fiica mea si barbatul pe care il iubeste. Nu este o casatorie intre Germania si Tarile de Jos". Nasterea primului copil al cuplului, viitoarea regina Beatrix, a insemnat si acceptarea printului Bernhard de catre olandezi. In acelasi timp, printesa Juliana continua sa fie sub influenta mamei sale, care se amesteca constant in viata cuplului. 

       Razboiul pune capat pentru un timp acestor relatii tensionate: Juliana si cele doua fiice Beatrix si Irene se refugiaza in Canada, in timp ce Wilhelmina si Bernhard raman la Londra. Printul incearca sa participe la eforturile de razboi ale Aliatilor, dar englezii nu au incredere in acest print german. In 1944, regina Wilhelmina il numeste general al armatei neerlandeze. In acelasi an, printul devine comandant sef al armatelor neerlandeze si comandant sef al fortelor din interior, in fruntea carora se afla la eliberarea Tarilor de Jos de sub dominatie germana. Curajul si combativitatea de care a dat dovada in aceasta perioada ii vor spala trecutul dubios. 

Printesa Juliana si Printul Bernhard al Tarilor de Jos

        Dupa razboi, printul Bernhard se implica in mod activ la reconstructia tarii sale de adoptie, realizand numeroase calatorii in strainatate in favoarea comertului neerlandez. Aceste calatorii au si un alt avantaj, il tin departe de sotie si de soacra. In ciuda varstei si a casatoriei, Juliana continua sa fie puternic influentata de mama sa. Nasterea unei fiice oarbe, Marijke-Christine, o face pe Juliana sa apeleze la Greete Hofmans, o tamaduitoare. Printul o alunga pe aceasta din palat, dar ea primeste gazduire la Regina Wilhelmina. Implicarea lui Hofmans in afacerile de stat provoaca o adevarata criza: se vorbeste despre abdicarea reginei Juliana si urcarea pe tron a lui Beatrix sub regenta lui Bernhard. In final Wilhelmina si Juliana cedeaza, si Bernhard reuseste sa o alunge pe Hofmans.

       Printul are numeroase interese. El devine fondatorul Fondului Mondial pentru animale salbatice (WWF). In acelasi timp el este fondatorul si presedintele faimoaselor Conferinte de la Bilderberg, unde se intrunesc in fiecare an oameni politici, de stiinta si industriasi. In acelasi timp, pasionat de echitatie si aviatie el este multa vreme presedintele Federatiei ecvestre internationale. 

       In 1976 are loc scandalul Lockheed. Printul e invinuit ca pentru o mita de aproape 1 milion $, a trecut cu vederea defectiunile aparatului Starfighter, supranumit "producatorul de vaduve" . Mai mult in timpul scandalului ies la iveala noi fatete ale personalitatii sale  duplicitare: o sumedenie de legaturi extraxonjugale, o metresa fratuzoaica, o fiica naturala, relatii cu escroci financiari. Regina Juliana ameninta cu abdicarea pentru a evita urmarirea judiciara a printului. 

         In 1980, regina Juliana semneaza abdicare in favoarea fiicei sale Beatrix. Devenita Printesa Juliana a Tarilor de Jos, ea se retrage la Baarn impreuna cu printuln Bernhard. In 1997, ei isi sarbatoresc nunta de diamant in seninatatea pe care varsta si iertarea pacatelor o aduc in cel din urma. 

Vizita principelul Edwart, conte de Wessex si a Sophie, Contesa de Wessex in Romania

Printesa Ragnhild a Norvegiei

              Primul copil al printului Olav al Norvegiei si a printesei Martha a Suediei, o fetita, s-a nascut la 9 iunie 1930. Printesa a fost numita Ragnhild Alexandra, in onoarea doua regine: Ragnhild de Talje, reginei medievale a Suediei si Alexandra a Danemarcei, regina Regatului Unit si bunica printului Olav.

Leopold, Print de Hohenzollern

Printul Leopold de Hohenzollern - Sigmaringen

        "Inteligent si cult, cu un frumos aspect exterior, el impresiona ca un perfect om de lume. In plus  era modest si de un altruism admirabil. Traia numai pentru altii. Era un fin cunoscator in materie de arta si totdeauna extraordinar de amabil si de ingenios"

- Maria a Romaniei

         La 8 iunie 1905, murea printul Leopold de Hohenzollern-Sigmariengen, fratele regelui Carol I al Romaniei si tatal viitorului rege Ferdinand I al Romaniei. Leopold a renuntat la doua tronuri. In 1870, lui Leopold i s-a oferit tronul Spaniei, dar a fost nevoit sa renunte in fata presiunii diplomatice internationale. In 1880, cand Romania a fost declarata Regat, Leopold a devenit mostenitorul fratelui sau, dar a renuntat la tron in favoarea fiilor sai.

          
          Leopold a fost cel mai mare fiu al printului Karl Anton de Hohenzollern si a printesei Josephine de Baden. Leopold a copilarit impreuna cu fratii sai Stephanie (viitoarea regina a Portugaliei), Carol (viitorul rege al Romaniei), Anton, Friedrich, Marie (viitoarea Contesa de Flandra si mama a Regelui Albert I al Belgiei). 

            Urmand traditia familiei, Leopold era un cavaler adevarat dupa principiul tatalui sau "Iubire si credinta, moderatie, stapanire de sine in  toate imprejurarile, iubire de prefesie si de alte activitati, omenie si nu disprest in raporturile cu servitorii'.  Chiar daca Karl Anton a avut o influenta foarte mare asupra intaiului sau nascut, Leopold era in pulte privinte contrariul tatalui sau. Karl Anton, la fel ca si Carol I al Romaniei era severitatea in ce are ea mai autentic. Leopold era delicat, bland, conciliant. Dupa cum scria Eugen Wolfe tatal nu stia decat de sine si de interesele sale; fiul isi consuma fortele servindu-i pe ceilalti. Printul Leopold de Hohenzollern-Sigmariengen era foarte apropiat de Frederick Wilhelm, printul mostenitor al Prusiei; cei doi avand caractere si principii comune. 

Printul Leopold si Printesa Antonia

       
      In 1858, printul Leopold isi insoteste sora in Portugalia, unde aceasta se va casatori cu regele Pedro V. In Portugalia, Leopold e primit cu bratele deschise de noul sau cumnat si de familia acestuia. Tanarul print german se indragosteste de sora lui Pedro, Infanta Antonia. Cei doi se logodesc trei ani mai tarziu. Leopold si Anntonia a avut o casnicie fericita, dar Antonia a avut dificultati de acomodare in noua ei tara. Leopold si Antonia au avut trei baieti: Wilhelm, Ferdinand si Karl Anton. 

           Religia juca un rol deosebit de important in viata printului Leopold; nu este deloc surprinzator avand in vedere deviza familiei sale Nihil sine deo. 

           In 1868, Regina Isabella II a Spaniei este fortata sa abdice, si  printul Leopold de Hohenzollern-Sigmariengen este chemat sa urce pe tronul Spaniei. Bismarck sustine candiatura printului german, dar Napoleon se impotriveste. Mai mult, Imparatul francez este convins ca fratele lui Leopold, Carol I al Romaniei este implicat in alegerea fratelui sau. Dupa repetate refuzuri, Leopold pare dispus sa accepte in 1870. La Bucuresti, romanii isi arata sustinerea fata de Franta si Carol I este in pericol sa isi piarda tronul. In acelasi timp, Berlinul nu renunta la promovarea lui Leopold asa ca Parisul declara razboi. Este inceputul  razboiului franco-prusac, primul pas in creare Imperiului German. 

           Leopold a ramas toata viata apropiat de fratele sau mai mic, Carol, vizitandu-l in Romania de foarte multe ori. Printul Leopold si-a sustinut fratele si cumnata in 1874, cand unica fiica a celor doi a murit. In 1881, printul Leopold si intaiul sau nascut, printul Wilhelm, au renuntat la tronul Romaniei in favoarea lui Ferdinand, care va deveni cel de-al doilea rege al Romaniei.