Printul Alois de Liechtenstein

      La 16 martie 1955 a murit Alois de Liechtenstein, tatal printului suveran Franz Josef II.  Nascut la 17 iunie 1869, Alois este fiul Printului Alfred de Lienchtenstein si al Printesei Henriette de Lienchtenstein. Bunicii sai erau frati, printul suveran Alois II de Lienchtenstein si printul Franz de Lienchtenstein.

       La fel ca restul familiei sale, printul Alois si-a petrecut copilaria la Viena. In 1903, Alois s-a casatorit cu Arhiducesa Elisabeth Amalie de Austria, fiica arhiducelui Karl Ludwig si sora mostenitorului tronului Austro-Ungar, Franz Ferdinand. Casatoria a fost foarte bine privita de unchiul miresei, Franz Joseph I, aceasta acceptand sa fie nasul primului fiu al cuplului.

     In 1929, unchiul sau Jean II moare si celalalt unchi Franz I urmeaza la domniei. Franz isi petrece domnia preocupat de studiile istorice si Alois de Lienchtenstein isi asuma regenta in locul lui. In ciuda acestui lucru, Alois renuntase la drepturile sale ereditare cu sase ani inainte, in favoarea fiului sau Franz Josef. Printul a murit in Vaduz, in timpul domniei fiului sau. 

Printesa Elisabeth Amalie de Liechtenstein

                     La 13 martie 1960, murea printesa Elisabeth Amalia de Liechtenstin, mama printului Franz Joseph II al si de Lienchtenstein.                    

Sophia, Printeasa Mostenitoare de Lienchestein

            Sophia Elizabeth Marie Gabriella de Wittelsbach s-a nascut la Munich la 28 octombrie 1967. Sophia era cea mai mare fiica a ducelui Max al Bavariei si a sotiei sale, nascuta contesa Elizabeth Douglas. 

            In iulie 1993, Sophia s-a casatorit cu printul Alois de Lienchtenstein. Cei doi au patru copii.      

Printul Suveran Jean II de Lienchtenstein

               La 5 octombrie 1840 la Eisbrug, in Moravia se naste Jean, primul fiu a lui Alois II, print suveran de Lienchtenstein si al contesei Francoise Kinsky von Wichnits und Tetau. Al saselea copil al cuplului princial, Jean va copilari alaturi de noua surori si de un frate, viitorul print Franz I de Lienchtenstein.

             In 1858, la varsta de optsprezece ani, Jean urca pe tronul micului principat. Inca de la inceputul domniei sale, Jean II se va dedica complet dezvoltarii tarii sale. In 1862, Jean II acorda prima Constitutie a principatului, care il transforma intr-o monarhie constitutionala. Cativa ani mai tarziu, Lienchtenstein paraseste Confederatia Germana si apoi aboleste armata, considerata ca o cheltuiala inutila. In timpul primului razboi mondial, Jean II se tine departe de conflict, abandonand alianta traditionala cu Austro-Ungaria. Acest lucru ii salveaza tronul, dar isi pierde o parte importanta a averii. 

            In ciuda faptului ca Lienchtensteinul a ramas in afara primului razboi mondial, conflictul a avut consecinte grave, principatul trecand printr-o perioada de foamete si somaj. Printul Jean II acorda statului un imprumut fara dobanda in valoare de 555.000 franci elvetieni (bugetul Lienchesteinului din 1922 era de 400.000 franci elvetieni) pentru ca aceasta sa poata cumpara si distribui alimente populatiei. In 1923, Jean le Bon, cum va ajunge sa fie cunoscut printul, anuleaza datoria pe care o transforma in donatie de stat.

             In 1923, printul Jean II incheie o alianta cu vecina tarii sale, Confederatia Helvetica, in urma caruia francul elvetian incepe sa circule ca moneda legala. Uniunea vamala cu Elvetia va asigura neutralitatea principatului, dar si evolutia economica pozitiva a tarii. Intre 1923 si 1928, guvernul va promulga legi privitoare la societatile domiciliate in tara si la privilegiile fiscale, care vor face din Vaduz un paradis fiscal.

              Printul Jean II va muri in 1929, dupa o domnie de saptezeci si unu de ani - cea mai lunga din istoria Europei. Domnia sa a insemnat transformarea micului principat direct din Evul Mediu in Epoca Moderna.

Bibliografie:
*Isabelle Bricard, Dinastiile Domnitoare ale Europei