O printesa neobisnuita: Elisabeta a Romaniei

Prima fiica a principilor mostenitori, Ferdinand si Maria, s-a nascut la 29 septembrie 1894 la Peles. Micuta printesa a fost numita Elisabeta, in cinstea Reginei Romaniei. Din cauza varstei Mariei, Regele Carol si Regina Elisabeta au decis sa se ocupe de educatia principilor, Carol si Elisabeta. 

Elisabeta are o copilarie fericita, fiind foarte apropiata de matusa sa, Regina-Poeta Carmen Sylva. Considerata de multi excentrica, Regina va avea o influenta puternica asupra dezvoltarii tizei sale: i-a insuflat pasiunea pentru arta, dar si anumite credinte care o vor face pe Elisabeta "una din cele mai ciudate printese din Regatul Roman".

Mica printesa ia ore de vioara de la George Enescu si invata sa deseneze, devenind o pictorita sensibila. Elisabeta nu a urmat o scoala oficiala, ci a studiat in particular, pana la 25 de ani.

Odata cu urcarea pe Tron a parintilor sai, viata tinerei printese se schimba: paraseste izolarea Pelesului si se muta in capitala. Aici este nevoita sa participe la actiuni caritabile, la dineuri oficiale si la diverse alte manifestari. Melomana, pianista si pictorita talentata, ea intra in cercurile artistilor acelor vremuri, lucru care nu se potriveste cu regulamentul Caselor Regale ale acelor vremuri

In timpul razboiului, Elisabeta devine infirmiera si isi insoteste familia in exil, la Iasi. La sfarsitul razboiului, Missy aranjeaza casatoria dubla dintre Carol si Elena - fiica Regilor Greciei, si Elisabeta si George, printul mostenitor al Greciei.

Elisabeta il cunoscuse pe George in 1911, cand Familia Regala Elena era in vizita la Bucuresti. Elisabeta refuza cererea in casatorie a printului pe motiv ca e prea tanara si nu si-a incheiat inca studiile. Totusi, cei doi incep o corespondenta bogata, iar in 1914 George cere din nou mana Elisabetei. La 20 de ani, printesa il refuza din nou, acceptand sfatul lui Carmen Sylva care considera ca Elisabeta putea obtine o coroana mult mai stralucitoare decat cea zbuciumatei Grecii. Sfarsitul primului razboi mondial ii limiteaza deciziile Elisabetei, iar Regina Maria insista sa-l accepte pe George.  

La presiunile Familiei sale, Elisabeta accepta sa devina Printesa a Greciei "Am 26 de ani și mă simt aproape bătrână, obosită de speranțe și așteptarea unei iluzii ce nu mai sosește!”

Spre deosebire de Maria, care mereu a pus "meseria" de regina pe primul loc, chiar in fata copiilor ei si chiar spre deosebire de Elisabeta, care in ciuda vietii boeme pe care o ducea a reusit sa fie o regina buna, Elisabeta s-a izolat in Atena, nefacand niciun efort pentru a se adapta tarii sale adoptive.

Cand George este detronat, cuplul regal se muta la Bucuresti, unde Regele Ferdinad, Regina Maria, guvernul si poporul roman fac tot posibilul ca ei sa uite dezamagirea provocata de pierderea tarii. In ciuda tuturor dovezilor de afectiune pe care le primesc in Romania, cei doi se despart. George pleaca in Anglia, iar Elisabeta ramane in Romania.

In 1948 este fortata sa plece in exil; alege Coasta de Azur. In Franta, fosta Regina a Greciei, cea mai frumoasa dintre principesele romane isi castiga existenta dand lectii de pian. 

Aceasta printesa enigmatica moare in noiembrie 1956.

Primul Rege al Romaniei

La 27 septembrie 1914 in castelul Peles, inceta din viata regele Carol I. Primul rege al Romaniei a facut din mica provincie vasala Turciei, o mare putere in Balcani. In cei 48 de ani de domnie a reusit sa castige respectul poporului sau, dar si ai conducatorilor Europei. Cu toate acestea moartea ii este agravata de sentimentul ca nu si-a facut datoria de ofiter german si de print Hohenzollern, nereusind sa angajeze Romania de partea Triplei Aliante in primul Razboi Mondial.

Karl Eiter Friedrich Zephyrinus  Ludwig, print de Hohenzollern-Sigmariengen a fost cel de-al doilea fiu al printului Karl Anton si al printesei Josephina. In 1848, in acel an al Revolutiilor Europene, tatal lui Carol decide sa abdice si sa accepte incorporarea micului sau principat in Prusia, dandu-si seama ca viitorul depinde de o Germanie unita.

Cand Filip de Flanda refuza tronul Romaniei, imparatul Napoleon al III-lea il recomanda pe tanarul print german. Suntem in 1866, cu doar patru ani inainte de izbucnirea razboiului franco-prusac, in mometul cand toata Europa incepea sa realizeze puterea unei Germanii  unite. In aceste conditii, alegerea lui Napoleon al III-lea isi are originea legaturile de rudeniei ce il legau pe Karl de Hohenzoller-Sigmariengen de familia Bonaparte. Bunica materna se nascuse Stephanie de Beauharnais, si devenise, cu ocazia necesitatii incheierii unei aliante cu Baden, fiica adoptiva a lui Bonaparte. In acelasi timp, bunica paterna era Marie-Antoinette Murat, nepoata de frate a lui Joachim Murat.

Dupa o calatorie incognito, prin Imperiul Austro-Ungar, Carol - cum se va numi de acum inainte - ajunge in noua sa patrie la 10 mai. Print de sange, Carol nu accepta sa fie supusul sultanului. Cand merge la Constantinopol sa ceara firmanul de confirmare, nu se aseaza pe o perna in fata sultanului - cum era obiceiul, ci se aseaza langa sultan. Obligatiunile fata de Poarta sunt omise din Constitutia din 1866. Declararea Razboiului de Independenta este pasul firesc pe care il ia acest domnitor si astfel incepe povestea Romaniei Moderne, a Romaniei construita in timpul si cu ajutorul lui Carol I.

Este de prisos sa enumar toate realizarile acestui Rege neobosit ... Chiar si cei mai mari adversari ai monarhiei recunosc meritul pe care Carol l-a avut in transformare Romaniei.

"Tot pentru tara, nimic pentru mine" a fost deviza sa si prin puterea exemplului a reusit sa faca din asta un model pentru cei din jurul sau.

Regina Ana: Un razboi, un exil, o viata

Titlu de mai sus reda foarte bine existenta Reginei Ana a Romaniei, cea care astazi implineste 87 de ani.

Fiica a printului Rene de Bourbon Parma si a printesei Margareta a Danemarcei, Regina Ana ii numara printre stramosii sai pe Christian al IX-lea al Danemarcei, pe Miguel I al Portugaliei, pe Carol al IX-lea al Frantei, pe Carol al IV-lea al Spaniei - ca sa enumeram doar pe cativa. In ciuda acestui lucru, Margareta a Danemarcei era unica fiica a celui mai mic print din Familia Regala Daneza, iar Rene de Bourbon Parma avea cincisprezece frati, deci familia viitoarei Regine a Romaniei nu era una bogata.

In ciuda legaturilor de rudenie care o uneau cu cei mai importanti lideri ai perioadei interbelice, Ana de Bourbon Parma a avut o copilarie si o adolescenta obisnuita; in formarea ei un rol deosebit de important l-a jucat statutul de unica fiica, alaturi de trei frati.

Razboiul: In 1939, in momentul in care Franta cade sub dominatie nazista,  familia Bourbon Parma paraseste aceasta tara. Se stabilesc in Statele Unite ale Americii, si in timp ce tatal si fratii viitoarei Regine se inroleaza ca voluntari de partea Aliatilor, aceasta urmeaza, timp de trei ani cursurile Colegiului Parsons de Design si lucreaza ca vanzatoare la celebrul magazin Macy's. In 1943, odata cu infiintarea Fortelor Franceze Libere, aceasta printesa neobisnuita abandoneaza New York-ul si pleaca in Africa, unde lucreaza ca sofer de ambulanta ... dupa doi ani de lupte in Maroc, Algeria, Italia, Franta, Luxemburg si Germania, Printesa obtine gradul de locotenent in Armata Franceza, precum si "Crucea de Razboi".

Exilul: La 10 iunie 1948, Ana de Bourbon Parma se casatoreste in Sala Tronului din Atena, cu Mihai I, fostul rege al Romaniei. Inceputul vietii impreuna este si inceputul unei lungi perioade de exil: o perioada marcata de multe sacrificii, dar si de multa iubire. Pentru a se casatori cu un rege ortodox - ce refuza sa-si creasca copii in o religie diferita de cea a poporului sau - printesa Ana accepta absenta familiei sale de la casatorie. In cele peste sase decenii de casnicie, Regina a stat mereu alaturi de sotul sau. Impreuna au crescut gaini intr-o ferma de langa Londra, impreuna au reparat masini in Elvetia, impreuna au crescut cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia si Maria.

Viata:Regina Ana este o persoana discreta, ce prefera satele romanesti autentice, o persoana care dupa atatia ani de exil a ajuns in sfarsit in tara care i-a fost destinata ... o regina a secolului XXI, ce imbina traditia  cu modernitatea, o regina mandra de poporul sau : "Poporul roman are un enorm talent, oamenii trebuie lasati sa prinda curaj, fiindca au fost complet culcati la pamant, aplatizati. Daca romanii ar ajunge sa fie din nou mandri de ei insisi ...!"

La multi ani, Majestate!