Nicolae I, Regele Muntenegrului

         La 1 martie 1921 murea Nicolae I, primul si singurul Rege al Muntenegrului. Devenit Print in 1860, dupa asasinarea unchiului sau Danilo I, Nicolae a fost rege pentru opt ani, micul sau regat disparand la sfarsitul primului razboi mondial.

        Nicolae I a fost conducatorul sub care Muntenegru si-a cucerit independenta de sub turci, in anul 1878. Dupa cucerirea independentei, Nicolae a promulgat prima constitutie a tarii ... departe de a reforma statul, aceasta lege fundamentala ii oferea intreaga putere monarhului. Desi pe plan intern Regele era contestat, el a obtinut numeroase succese pe plan dinastic: Zorka s-a casatorit cu Petru I al Serbiei, devenind mama lui Alexandru I al Iugoslaviei, Milita si Anastasia s-a casatorit cu Mari Duci Rusi (Petru Nicolaievici si Nicolae Nicolaievici) si Ana cu printul Franz Joseph de Battenberg. Cel mai stralucitor mariaj a fost cel al Elenei, cea de-a patra fiica a lui Nicolae. Elena s-a casatorit cu printul Victor-Emmanuel de Savoia, devenind mama ultimului Rege al Italiei.

          In 1910, Nicolae primeste titlul de Rege; adevarat maestru al discordiei, el este cel care declanseaza primul razboi balcanic. Dupa cele doua razboaie balcanice, Muntenegru devine unul din invingatori, din pacate in primul razboi mondial Nicolae alege tabara gresita. In ciuda faptului ca muntenegrenii au fost cuprinsi de entuziasm pentru cauza Serbiei, Nicolae credea ca o victoria Serbiei si a ginerelui sau Petru I ar fi insemnat condamnarea la moarte a micului sau regat. In ciuda temerilor sale Nicolae si tara sa impartasesc cu totul destinul Serbiei, dar din cauza geografiei abia in 1916 a fost infrant. Incercarea lui Nicolae de a incheia o pace separata a fost vazuta ca o tradare fata de slavii meridionali. Nicolae se refugiaza in Italia si apoi pleaca in exil in Franta. In 1918 Parlamentul il inlatura de pe tron si  voteaza unirea Muntenegrului cu Serbia sub Petru  I, si mai apoi sub nepotul lui Nicolae, Alexandru I.

Bibliografie:

*GAUTHIER Guy, Acvile si lei. O istorie a monarhiilor balcanice, Humanitas, 2004 

Regina Elena a Italiei

             Regina Elena a Italiei murea la 28 noiembrie 1952, la Alexandria, la cinci ani dupa moartea sotului sau, regele Victor-Emmanuel III.

Regele Nicolae I al Muntenegrului

         Regele Nicolae al Muntenegrului s-a nascut la 7 octombrie 1841, fiind fiul unui razboinic, Mirko Petrovic-Njegos si nepotul lui Danilo I al Muntenegrului.

Printesa Milica de Muntenegru

Printesele Milica si Anastasia a Muntengrului

      La 14 iulie 1866, in Cetinje, capitala Muntenegrului s-a nascut Milica, a doua fiica a viitorului Nicolae I al Muntenegrului si a sotiei sale Milena Vokotic. Aventurierul rege al Muntenegrului era considerat de tarul Alexandru III  singurul prieten al Rusiei. De aceea, tarul a invitat-o pe Milica si pe sora sa mai mica, Anastasia in Rusia pentru a studia la Institutul Smolny pentru fetele de origine nobila. 

      In 1889, Milica se casatoreste cu Marele Duce Petru Nicolaeivici, fiul Marelui Duce Nicolae Nicolaievici si nepotul lui Nicolae I al Rusiei. In acelasi an, sora sa se casatoreste cu printul George de Leuchtenberg. Cele doua surori erau profund credincioase cu tendinte spre misticism. Supranumite pericolul negru, cele doua printese erau interesate de ocultism. Milica si Anastasia sunt cele care l-au prezentat familiei imperiale pe Rasputin.

       Marea Ducesa Milica si Marele Duce Petru Nicolaeivici au avut patru copii: Marina, Roman, Nadejdea si Sofia. In timpul revolutiei ruse, Milica si familia sa au reusit sa fuga in sudul Frantei. Marele Duce a muri aici in 1931, in timp ce Marea Ducesa a murit in Egipt in 1951. Nepotul Milicai, Marele Duce Nicolae Romanovici este unul din pretendentii la tronul imperial al Rusiei. 

Dinastia de Petrovic-Njegos

"Muntenegru vrea sa restaureze monarhia"  este titlul articolului unui articol din Cotidianul. Desi titlul este putin exagerat, nu se poate nega imensa importanta a deciziei luata de parlamenul acestui stat de a cere dinastiei sa se implice in reprezentarea tarii ....

"Muntenegru îi conferă Prinţului Nikola al II-lea rang egal cu preşedintele, devenind astfel prima ţară din Europa care se îndreaptă spre monarhie în acest secol. Fosta republică din Iugoslavia alocă un buget de 4,3 milioane pentru casa regală, două case şi un apartament. Este prima restauraţie monarhică după Spania, unde monarhia a fost restaurată în 1975 după moartea lui Francisco Franco, dar evenimentul a trecut aproape neobservat în presa internaţională.

La 12 iulie 2011, Parlamentul din Muntenegru a votat Legea privind Statutul descendenţilor Dinastiei de Petrovic-Njegos. Legea reglementează "probleme importante legate de statutul descendenţilor Dinastiei, pentru reabilitarea istorică şi morală a Dinastiei, a cărei detronare a fost contrară Constituţiei Regatului Muntenegru, un act violent de anexare din anul 1918", scrie DC News.
Legea conferă descendenţilor Regelui Nikola I (fondatorul Dinastiei), în linie masculină, şi soţiilor lor, statutul de descendenţi ai Dinastiei, şi îl numeşte pe Prinţul Nikola al II-lea ca reprezentant al acesteia. Ea confirmă Normele Casei Regale, care defineşte modul de transmitere a succesiunii. De asemenea, ea permite membrilor Dinastiei să primească cetăţenia Muntenegrului, păstrând în acelaşi timp şi cetăţenia franceză, ţara în care s-au aflat în exil, conform DC News.

4,3 milioane de euro pentru proiectele Dinastiei
În acelaşi timp, se creează Fundaţia Petrovic-Njegos, calchiată după vechile Fundaţii Regale, şi condusă de Prinţul Nikola al II-lea, căreia statul îi alocă 4,3 milioane de euro pe şapte ani. De asemenea, Prinţul Nikola va primi un venit echivalent cu venitul brut al preşedintelui din Muntenegru.
Dinastia mai primeşte:
- Casa Regelui Nikola I din Njegusi, grădinile şi pajiştea acesteia;
- O casă familială în Cetinje, despre care Prinţul Nikola al II-lea a spus ca îşi doreşte să fie prima casa ecologică din Muntenegru;
- Un apartament în Podgorica.

Prima restauraţie monarhică după Spania
De la restaurarea monarhiei Spaniei la sfârşitul epocii franchiste, nici o ţară europeană nu şi-a readus Familia Regală într-o poziţie oficială. De asemenea, cu excepţia României, în perioada existenţei Reprezentantului Special al Guvernului României pentru Integrare şi Dezvoltare Durabilă, condus de ASR Principele Radu, nici o altă republică nu a ajuns la un acord atât de însemnat cu Familia sa Regală pentru ca aceasta din urmă să susţină şi să reprezinte statul.
Legea din Muntenegru prevede că Prinţul Nikola al II-lea va acţiona ca reprezentant al Muntenegrului şi va întreprinde acţiuni protocolare şi non-politice. Primul exemplu este participarea Alteţei Sale la funeraliile ASIR Otto von Habsburg la Viena, participare în numele guvernului muntenegrean. La funeralii au participat şi MS Regele Mihai I al României şi ASR Principele Nicolae, nepotul Majestăţii Sale. Pentru a-şi îndeplini funcţiunile, membrii Dinastiei pot folosi cu prioritate palatele statului muntenegreanşi le sunt acordate onoruri de stat.

Rolul Dinastiei în Muntenegru
Dinastia Muntenegrului este unul dintre puţinele simboluri ale independenţei statului muntenegrean, anexat de Regatul Serbiei în 1918. Religia, limba şi caracterul etnic fiind aceleaşi în Serbia şi Muntenegru, la obţinerea independenţei de aceasta, statul muntenegrean a căutat să promoveze simbolurile naţionale, identitare, cel mai puternic dintre acestea fiind Familia Regală. De asemenea, Familia Regală a păstrat şi continuat să acorde Ordinele Dinastice, singurele decoraţii specific muntenegrene. Prinţul Nikola al II-lea continuă acum să le acorde, cu recunoaştere statală. Prinţul Nikola al II-lea s-a născut în Franţa şi încă de la primele mişcări de independenţă a Muntenegrului de Iugoslavia (apoi Serbia-Muntenegru) s-a implicat mult în refacerea identităţii ţării sale."

Multi dintre comentatorii acestui articol se intreaba daca acest lucru e posibil in Romania, fara sa realizeze ca de 22 de ani Familia Regala a reprezentat un simbol si ca reprezinta Romania pentru ca sunt de parere ca aceasta este datoria lor ... bineinteles ca ar putea s-o faca mult mai bine daca rolul nu ar fi doar unul simbolic ci si unul intitutional