Print-consort Felix de Luxembourg

            Printul Felix de Luxembourg se stingea din viata la 8 aprilie 1970, in castelul de la Fischbach. Nascut in 1893, el este al saselea copil al ducelui Robert de Bourbon-Parma si a celei de-a doua sotii, nascute Maria-Antonia de Braganza. In timpul primului razboi mondial, spre deosebire de fratii sai Sixto si Xavier care lupta de partea Aliatilor, Felix si fratele sau, Rene, se inroleaza sub drapelul Habsburgilor (sora sa Zita era imparateasa Austro-Ungariei).

         La 6 noiembrie 1919, printul Felix s-a casatorit cu marea-ducesa Charlotte de Luxembourg. Casatoria celor doi indispune populatia Marelui Ducat. In primii ani ani ai casatoriei, datorita legaturilor sale cu Germania si "anilor nebunatici", printul Felix era foarte nepopular in noua sa tara. Treptat, el a inceput sa se adapteze. Printul-consort si-a asumat presedintia Crucii Rosii luxembourgheze. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Printul Felix pleca in exil impreuna cu familia sa si dupa ce copii (Jean, Elisabeth, Marie-Adelaide, Marie Gabriele, Charles, Alix) sunt pusi la adapost in Canada, Felix si Charlotte se stabilesc la Londra. Aici, Felix se angajeaza in Armata Britanica si revine in Luxembourg la 10 septembrie 1944 cu divizia a V-a blindata a armatei americane.

              In 1964, Marea Ducesa abdica in favoarea fiului sau Jean, si impreuna cu Felix se retrage la castelul de la Fischbach. Cinci ani mai tarziu cei doi isi sarbatoresc nunta de aur.     
        

Bibliografie:

Bricard Isabelle, Dinastiile domnitoare ale Europei, Vivaldi     

Imparateasa Zita a Austro-Ungariei

             Zita, ultima Imparateasa a Austriei, Regina a Ungariei si Regina a Boemiei, murea in Elvetia, la 14 martie 1989. Imparateasa avea 96, dintre care 67 a fost vaduva. Fiica a ducelui Robert I de Parma si a Mariei Antonia a Portugaliei, printesa a fost numita dupa o sfanta italiana din secolul XIII. Membrii familiei de Bourbon-Parma erau catolici devotati, trei dintre surorile Zitei devenind calugarite. Pentru un timp, tanara printesa s-a gandit ca acesta va fi si viitorul sau. 

        

            In 1911, Printesa Zita de Bourbon-Parma se casatoreste cu Arhiducele Carol al Austro-Ungariei. In 1914, viata lor se schimba odata cu assinarea lui Franz-Ferdinand la Sarajevo. Austro-Ungaria intra in razboi si dupa doi ani, la moartea lui Franz-Josef, Carol si Zita devin Imparatul si Imparateasa Austro-Ungariei. Razboiul a fost o experienta dureroasa pentru Zita; pe langa toate problemele Imperiului, Zita era preocupata si de faptul ca fratii ei luptau in tabere diferite: Printul Felix (tatal Marelui Duce Jean de Luxembourg) si Printul Rene (tatal Reginei Ana a Romaniei) erau in armata austriaca, in timp ce Printul Sixto si Printul Xavier. Mai mult, Zita a ajuns sa fie cunoscuta drept Italianca, existand zvonuri impotriva ei. In ciuda acestor zvonuri, Zita a fost o imparateasa dedicata cauzelor sociale si ajutorarii celor nevoiasi. Desi chestiunile armate erau exclusiv domeniul Imparatului, Zita a reusit sa impiedice bombardarea palatului Regelui Belgiei.

           Sfarsitul razboiului a insemnat prabusirea monarhiei; cand credea ca sotul ei vrea sa abdice, Imparateasa a rostit faimoasa s-a declaratie "Un suveran nu poate abdica niciodata. El poate fi detronat .... In regula. Asta e forta. Dar sa abdice - niciodata, niciodata, niciodata! Mai degraba as muri alaturi de tine. Si atunci va ramane Otto. Si chiar daca o noi toti vom fi ucisi, tot vor ramane alti Habsburgi". In final, cu ajutorul unor ofiteri englezi, trimisi de Regele George V, Carol si Zita au plecat in Elvetia fara a abdica.

            Dupa Elvetia, familia imperiala s-a mutat in Madeira, unde Carol a murit in 1922. Zita a ramas vaduva si a trebuit sa aiba grija singura de cei opt copii. Dupa Madeira, s-au mutat in Spania, apoi in Belgia. Pana in 1939, Zita a militat pentru reintoarcerea Habsburgilor pe tronul Austriei. Cand Germania a ocupat tara lor, Zita si copii sau a plecat in SUA. Lipsita de banii din Europa, Zita a trebuit sa se descurce cu foarte putin; in ciuda acestui lucru ea si copii sai au fost foarte activi. Dupa razboi, Imparateasa a petrecut doi ani facand turul Americii pentru a strange bani pentru a ajuta Austria si Ungaria. Zita s-a mutat inapoi pe continent in 1956, pentru a avea grija de mama sa.

         Imparateasa Zita si-a petrecut restul vietii dedicandu-se marii sale familiii si canonizarii sotului sau, numit Imparatul Pacii. Desi multi dintre copii sai s-au stabilit in Austria, Imparatesei i-a fost interzisa intrarea in tara natala pentru foarte mult timp. Dupa sase decenii, in 1982 Imparateasa Zita s-a intors in tara ei.

         Cinci ani mai tarziu, Imparateasa a aniversat 95 de ani, impreuna cu copiii si nepotii sai. Aceasta aniversare a fost a fost sarbatorirea unei vieti dedicate celorlalti. Imparateasa a murit in anul 1989 si a fost inmormantata la Viena, in Cripta Capucinilor alaturi de inaintasii sai.        

Regina Ana a Romaniei

         La 18 septembrie 1923, la Paris s-a nascut Anna Antoinette Françoise Charlotte, unica fiica a printului Rene de Bourbon-Parma si a sotiei sale, printesa Margareta a Danemarcei. Bunicii paterni erau Robert I, ultimul duce de Parma si a doua sa sotie, printesa portugheza Maria Antonia de Braganza. Bunicii materni erau printul Valdemar al Danemarcei si printesa Marie de Orleans. Printesa Anna de Bourbon-Parma a copilarit in Franta, impreuna cu trei frati Jacques, Michel si Andre.  

Printesa Anna de Bourbon-Parma

        Dupa ocuparea Frantei de catre germani, familia printesei Anne a fost ajutata de matusa paterna, marea ducesa Charlotte a Luxembourgului sa ajunga in SUA. In timp ce Rene si Jacques se inroleaza in armata franceza, Anna ramane la New York impreuna cu mama sa si fratii mai mici. In 1940 isi convinge mama sa o lase sa devina voluntara in Armata franceza. Pentru restul razboiului, printesa Anna de Bourbon Parma va si sofer de ambulanta in Armata Franceze pe fronturile din Algeria, Maroc, Italia, Franta, Luxembourg ... In timp ce se afla in Africa, Legiune Straina a gasit trupul unchiului sau, printul Aage al Danemarcei si printesa Anna se afla printre cei care au participat la inmormantarea unchiului sau in Algeria. La Bucuresti, regele Mihai I urmarea un film; in pauza filmului erau prezentate stirile de razboi, una din aceste stiri fiind cea care anunta gasirea trupui printului Aage. Nestiind cine e femeia care facea parte din grup, regele Mihai l-a rugat pe tehnicianul sa scoata o fotografie cu printesa Anna, care se mai afla si azi in albumele Familiei Regale a Romaniei.

Printesa Anna in uniforma de razboi

     

             Dupa razboi, familia de Bourbon-Parma s-a intors la Paris. In 1947 au primit invitatie la nunta printesei Elisabeta a Regatului Unit cu printul Philip al Greciei si Danemarcei. In timp ce toata familia a plecat la Londra, printesa Anna a decis sa ramana la Paris, temandu-se ca o nunta princiala va fi ocazia perfecta pentru a-i gasi o partida potrivita pentru rangul sau. Anna e convinsa de verisorul sau primar, printul Jean de Luxembourg sa participe la o serata pe care acesta o dadea la Ambasada Luxembourgului la Londra. La sosirea in Londra, printesa Anna s-a dus la hotelul Claridge, unde erau cazati parintii ei. Acestia ofereau o serata la care erau invitati regele Mihai si regina mama Elena. Regele Mihai purta uniforma, asa ca printesa franceza nu a facut reverenta, ci a pocnit pantofii ca un soldat. Terifiata de ce a facut, printesa a plecat din camera. 

Printesa Margareta a Danemarcei

          Printesa Margarethe Francoise Louise Marie Helene s-a nascut la 17 septembrie 1895, fiind al cincilea copil si unica fiica a printului Valdemar al Danemarcei si a printesei Marie de Orleans. Margareta a fost numita in onoarea matusii materne, Margueritte, ducesa de Magenta. Al doilea nume a fost in onoare bunicii materne, printesa Francoise de Orleans, in timp ce al treilea era in onoare bunicii paterne, regina Louise a Danemarcei.

Printesa Margareta a Danemarcei impreuna cu tatal sau, printul Valdemar

         In contractul de casatorie dintre printesa franceza Marie de Orleans si printul danez Valdemar, s-a specificat ca baietii vor fi crescuti in religie luterana, in timp ce fetele vor avea religia catolica. Printesa Margareta a fost prima printesa daneza catolica de la reformare. 

           Printesa Margareta a Danemarcei a crescut impreuna cu cei patru frati: Aage, Axel, Erik si Viggo.  Traind intr-o familie atatia frati, Margareta era o printesa atipica. In copilarie, printesa a fost pedepsita de tatal sau, jurand razbunare. In aceeasi seara, familia printului Valdemar avea invitati. In timpul mesei, cand s-a servit friptura de pui, printesa Margaret a spus, foarte senina "Slava domnului ca a murit, era bolnav de atata timp. " Printesa Margaret a Danemarcei era fiica a doi oameni foarte diferiti, dar care au reusit sa formeze un cuplu unit. Familia printul Valdemar al Danemarcei era o familie unita, si putin atipica dupa standardele regale. Printul Valdemar a refuzat doua tronuri, preferand sa aiba o viata linistita. Printesa Marie era demna urmasa a lui Philippe Egalite, avand tendinte republicane si fiind cea care l-a convins pe regele Christian IX sa accepte introducerea sistemului bipartidid in Danemarca. In aceasta familie, printesa Margareta a invatat sa fie foarte independenta si sa lupte pentru ceea ce isi doreste.

         La 9 iunie 1921, printesa Margareta a Danemarcei s-a casatorit cu printul Rene de Bourbon Parma. Printul Rene era fiul ultimului Duce de Parma, Robert I si a celei de-a doua sotii, printesa Maria Antonia a Portugaliei. Cei doi s-au stabilit in Paris, unde s-au nascut cei patru copii ai cuplului: Jacques, Anne, Michel si Andre. 

Printesa Margareta a Danemarcei si printul Rene de Bourbon Parma in ziua nuntii lor

             Familia printului Rene de Bourbon Parma era  foarte unita, dar a intampinat numeroase dificultati financiare.

Printul Michel de Bourbon-Parma

             Printul Michel Marie Xavier Waldemar Georg Robert Karl Eymar de Bourbon-Parma s-a nascut la 4 martie 1926, la Paris, fiind al doilea fiu si al treilea copil al printului Rene de Bourbon-Parma si a sotiei sale Margareta a Danemarcei. Bunicul patern al lui Michel a fost ultimul duce de Parma, Robert, in timp ce bunicul matern era Valdemar al Danemarcei, cel mai mic fiu al regelui Christian IX. In ciuda acestor legaturi dinastice, familia lui Michel nu era una bogata.

            In 1940, odata cu ocuparea Frantei de catre germani, familia de Bourbon-Parma s-a mutat in S.U.A. Trei ani mai tarziu, Michel (in varsta de doar 17 ani) a intrat in armata americana. Dupa ce a participat la eliberarea Frantei, Michel a luptat in Indochina, fiind capturat si tinut in captivitate pentru 11 luni. Dupa eliberare, familia s-a reunit la Paris. Michel a fost alaturi de sora sa, Anna, cand aceasta l-a cunoscut pe regele Mihai I al Romaniei.

                       In 1951, Michel de Bourbon-Parma s-a casatorit cu printesa Yolande de Broglie-Revel; cei doi au avut cinci copii inainte de a se desparti in 1966. Printul s-a recasatorit cu printesa Maria-Pia de Savoia in 2003.

Printesa Ana de Bourbon-Parma

Cea de-a patra Regina a Romaniei s-a nascut la 18 septembrie 1923, la Paris ca principesa de Bourbon Parma. 

 

Anul trecut scriam ca existenta Reginei Ana este redata foarte bine prin titlul autobiografiei sale Un razboi, Un Exil. O viata.

Ana de Bourbon Parma a fost unica fiica a principesei Margareta de Danemarca si a principelui Rene de Bourbon Parma. Margareta de Danemarca era unica fiica a printului Valdemar, cel mai mic fiu al regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei. Mama Margaretei era printesa franceza Marie d'Orleans. Regina Ana e deci urmasa unor femei puternice, ce nu s-au supus rigorilor societatii, ci au avut o vointa proprie. 

Marie d'Orleans s-a casatorit in 1885 cu printul Valdemar al Danemarcei. Ea a cerut permisiunea curtii daneze sa paraseasca casa fara o doamna de companie si prefera sa fie inconjurata de artisti.  Mai mult a refuzat sa se supuna obiceiurilor si sa stea departe de politica. Avand vederi de stanga, l-a convins pe rege sa accepte reformele din 1901 care reprezentau introducerea parlamentarismului in Danemarca.

Margareta de Danemarca a crescut intr-un camin artistic impreuna cu cei patru frati. Conform contractului de casatorie, Margareta a fost crescuta in religia catolica, spre deosebire de fratii sai care erau luterani. Atunci cand fiica sa s-a logodit cu Regele Mihai I, Margareta a mers la Papa pentru a-l ruga sa accepte aceasta casatorie. In fata refuzului Papei, Margareta a dat cu pumnul in masa, dar nu a putut schimba hotararea. 

Ana a Romaniei a fost fortata sa traiasca in exil inca de la inceputul casatoriei sale. Timp de aproape zece ani, Regele si Regina s-au mutat din Italia, unde stateau in vila Reginei Elena in Elvetia, apoi in Anglia. Familia Regala s-a stabilit in Versoix, langa Geneva.

Regina Ana a vizitat tara sotului sau pentru prima oara in 1992. Timp de cinci ani, cat Regelui i-a fost interzisa intrarea, Regina a fost ambasadorul sau, vizitand Romania si incercand sa cunoasca tara care i-a fost negata timp de aproape peste patru decenii.

Dupa 2000, Regelui i-au fost retrocedate tot mai multe proprietati si deci, pe langa Versoix, Familia Regala petrece foarte mult timp si in tara.

In Romania, Regina prefera satele romanesti, stand departe de manifestarile pompoase.

Regina Ana a fost mereu alaturi de sotul sau, din acea zi in Elvetia, cand stand alaturi de el in masina, privea in fata si i-a raspuns da cereri sale in casatorie. 

La multi ani Majestate!!!

Regina Ana: Un razboi, un exil, o viata

Titlu de mai sus reda foarte bine existenta Reginei Ana a Romaniei, cea care astazi implineste 87 de ani.

Fiica a printului Rene de Bourbon Parma si a printesei Margareta a Danemarcei, Regina Ana ii numara printre stramosii sai pe Christian al IX-lea al Danemarcei, pe Miguel I al Portugaliei, pe Carol al IX-lea al Frantei, pe Carol al IV-lea al Spaniei - ca sa enumeram doar pe cativa. In ciuda acestui lucru, Margareta a Danemarcei era unica fiica a celui mai mic print din Familia Regala Daneza, iar Rene de Bourbon Parma avea cincisprezece frati, deci familia viitoarei Regine a Romaniei nu era una bogata.

In ciuda legaturilor de rudenie care o uneau cu cei mai importanti lideri ai perioadei interbelice, Ana de Bourbon Parma a avut o copilarie si o adolescenta obisnuita; in formarea ei un rol deosebit de important l-a jucat statutul de unica fiica, alaturi de trei frati.

Razboiul: In 1939, in momentul in care Franta cade sub dominatie nazista,  familia Bourbon Parma paraseste aceasta tara. Se stabilesc in Statele Unite ale Americii, si in timp ce tatal si fratii viitoarei Regine se inroleaza ca voluntari de partea Aliatilor, aceasta urmeaza, timp de trei ani cursurile Colegiului Parsons de Design si lucreaza ca vanzatoare la celebrul magazin Macy's. In 1943, odata cu infiintarea Fortelor Franceze Libere, aceasta printesa neobisnuita abandoneaza New York-ul si pleaca in Africa, unde lucreaza ca sofer de ambulanta ... dupa doi ani de lupte in Maroc, Algeria, Italia, Franta, Luxemburg si Germania, Printesa obtine gradul de locotenent in Armata Franceza, precum si "Crucea de Razboi".

Exilul: La 10 iunie 1948, Ana de Bourbon Parma se casatoreste in Sala Tronului din Atena, cu Mihai I, fostul rege al Romaniei. Inceputul vietii impreuna este si inceputul unei lungi perioade de exil: o perioada marcata de multe sacrificii, dar si de multa iubire. Pentru a se casatori cu un rege ortodox - ce refuza sa-si creasca copii in o religie diferita de cea a poporului sau - printesa Ana accepta absenta familiei sale de la casatorie. In cele peste sase decenii de casnicie, Regina a stat mereu alaturi de sotul sau. Impreuna au crescut gaini intr-o ferma de langa Londra, impreuna au reparat masini in Elvetia, impreuna au crescut cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia si Maria.

Viata:Regina Ana este o persoana discreta, ce prefera satele romanesti autentice, o persoana care dupa atatia ani de exil a ajuns in sfarsit in tara care i-a fost destinata ... o regina a secolului XXI, ce imbina traditia  cu modernitatea, o regina mandra de poporul sau : "Poporul roman are un enorm talent, oamenii trebuie lasati sa prinda curaj, fiindca au fost complet culcati la pamant, aplatizati. Daca romanii ar ajunge sa fie din nou mandri de ei insisi ...!"

La multi ani, Majestate!