Printul Knud al Danemarcei

Printii Frederick si Knud ai Danemarcii

       Knud Christian Frederick Michael al Danemarcei s-a nascut la 27 iulie 1900, fiind al doilea fiu al viitorului Christian X al Danemarcei si a sotiei sale Alexandrine, nascuta printesa de Mecklenburg-Schwerin. Knud a fost numele purtat de sase regi danezi medievali. Christian a fost in onoarea strebunicului sau, regele Danemarcei Christian IX, in timpul domniei caruia Knud s-a nascut. Frederick este in onoarea bunicului sau, printul mostenitor al Danemarcei. In acelasi timp Christian si Frederick sunt nume traditionale in familia regala a Danemarcei. Michael este in onoarea bunicului mamei sale, Marele Duce Mihai Nicolaievici.

           Knud s-a nascut la un an dupa nasterea unicului sau frate, viitorul Frederick IX. Printul Knud a urmat traditia familiei, intrand in marina. In 1933, Knud s-a casatorit cu verisoara sa primara, printesa Caroline-Mathilde a Danemarcei. Din aceasta casatorie s-au nascut trei copii: Elisabeth, Ingolf si Christian.

      In 1947, pe tronul Danemarcei urca Frederick IX. Noul rege avea trei fete, asa ca in conformitate cu lege salica Knud devine print mostenitor. Dar urcarea sa pe tronul Danemarcei nu era privita cu ochi buni de politicienii danezi. Knud avea o personalitate stearsa. Mai mult, soacra lui Knud, Helene de Schleswig-Holstein a fost foarte apropiata de germani in cel de-al doilea razboi mondial, fiind exilata in 1945 din Danemarca. In acelasi timp, in 1952 pe tronul Angliei urcase regina Elisabeth II, ceea ce i-a indemnat pe guvernantii danezi sa elaboreze un proiect de revizuire a Constitutiei prin care femeiilor le este permis sa mosteneasca tronul. In 1953, danezii aproba modificarea Constitutiei si Knud isi pierde locul in favoarea nepoatei sale, Margareta. Knud a murit in 1972.

Christian X, Regele Danemarcei

          La 20 aprilie 1947 se stinge din viata Regele Christian X al Danemarcei. Pentru supusii sai, Christian X va reprezenta mereu demnitatea poporului danez in timpul ocupatiei germane.

            Nascut in 1870, Christian este cel mai mare fiu al printului mostenitor Frederick, viitorul Frederick VIII si al printesei Lovisa a Suediei.  In 1906, la moartea bunicului sau, Christian devine print mostenitor si dupa sase ani urca pe tron. Are in fata o domnie grea de treizeci si cinci de ani, care va trece prin doua razboaie mondiale in timpul carora va constitui un exemplu neclintit de curaj si demnitate.

         In 1918, in urma infrangerii Germaniei, Danemarca recapata Schleswigul de Nord. La 10 iulie 1920, calare pe un cal alb, regele trece frontiela si isi face intrarea triumfala in teritoriile dobandite, imagine care va ramane mult timp in mintea supusilor sai. Sase ani mai tarziu, cand socialistii preiau puterea sunt fortati sa stearga primul obiectiv din programul lor: abolirea monarhiei.

        In 1939, cu mainile tremurande regele demn declara ca tara sa trebuie sa accepte instalarea de baze germane, cu conditia ca problemele daneze sa ramana in mana danezilor. Prin aceasta hotarare Christian X evita o baie de sange, la capitularea armatei daneze 13 danezi au cazut contra a 20 de germani.

           In timpul ocupatiei germane, regele si-a reluat primbarile calare pe strazile din Copenhaga, fara escorta si cand ocupantii, minunati de spectacol ii intrebau pe supusii care il aclamau "Cine il pazeste pe regele vostru?", danezii le raspundeau cu simplitate "Noi toti". De atunci, la fiecare aniversare, mai cu seama la cea de saptezeci de ani au loc manifestatii patriotice in cursul carora populatia ii dovedeste afectiunea si sustinerea.

Bibliografie: 
Bricard Isabelle, Dinastiile domnitoare ale Europei, Vivaldi       

Printesa Louise de Schaumburg-Lippe

        La 4 aprilie 1906, la Castelul Ratiboritz murea printesa Louise de Schaumburg-Lippe. Printesa Louise era cea mai mare fiica si al treilea copil al regelui Frederick VIII si a printesei Lovisa de Suedia. In 1896, printesa Louise de Danemarca s-a casatorit cu printul Frederick de Schumburg-Lippe. In ciuda faptului ca au avut trei copii (Marie Louise, Christian, Stephanie), cei trei au avut un mariaj profund nefericit. Printesa Louise petrecea foarte mult timp in tara natala. Varianta oficiala a mortii sale a fost complicatii cauzate de meningita, dar au existat zvonuri ca printesa a incercat sa se innece si a racit, ceea ce i-a provocat moartea.

Printesa Ingrid a Suediei

            Ingrid Victoria Sofia Louise Margareta s-a nascut la 29 martie 1910, fiind unica fiica a printului mostenitor Gustaf Adolf al Suediei si a sotiei sale, nascute printesa Margareta de Connaught. Micuta printesa a fost numita Victoria in onoarea bunicii paterne, Victoria de Baden, dar si in onoarea strabunicii sale, Victoria a Regatului Unit, Louise in onoarea buncii materne, Louise de Prusia si Margareta in onoarea mamei sale. Cand Ingrid avea 10 ani, printesa mostenitoare a Suediei a murit. Dupa trei ani, Gustaf Adolf s-a recasatorit cu Louise de Mountbatten. Daca Bertil si Carl-Johan au privit-o pe Louise ca pe o mama, Ingrid - singura fata din familie - nu s-a inteles cu mama sa vitrega; relatia lor a inceput sa se imbunatateasca abia dupa ce Ingrid s-a casatorit.

            Printesa Ingrid a Suediei s-a casatorit in 1935, cu printul mostenitor Fredrik de Danemarca. Ingrid si Fredrik au avut trei copii: Margareta - actuala regina a Danemarcei, Benedikte si Anne-Marie - regina Greciei. Ingrid a fost foarte populara in tara ei de adoptie. Demna, generoasa, moderna Ingrid si-a cucerit supusii. In timpul ocupatiei germane, la fel ca socrul sau Christian X, Ingrid a devenit simbol al rezistentei pasive si al moralului patriotic. Devenita Regina in 1947, Ingrid a reformat Curtea Daneza. In acelasi timp ea a fost un important colaborator al sotului sau. 

           Regina Mama a Danemarcei din 1972, Ingrid a continuat sa fie foarte implicata in viata publica a tarii sale, indeplinind de multe ori functia de Regent in numele fiicei sale. In ultimii ani ai vietii sale, regina Ingrid a trait retrasa, in castelul de la Fredensborg, unde se dedica ocupatiei ei favorite, gradinaritul.

Bibliografie:

Bricard Isabelle, Dinastiile domnitoare ale Europei, Vivaldi 

Regina Lovisa a Danemarcei

            La 20 martie 1926, la castelul de la Amalienborg, murea regina Louise a Danemarcei. Nascuta in 1851, Louise este fiica a regelui Carl XV al Suediei si Norvegiei si a Louisei a Tarilor de Jos. Dupa moartea fratelui sau, Louise este unicul copil al parintilor sai; desi au fost unele discutii despre proclamarea Louisei ca mostenitoare a tatalui sau, in final s-a decis sa nu se modifice legea salica.

          Louise devine printesa mostenitoare a Danemarcei in 1869 prin casatoria sa cu printul Frederick.  Aceasta casatorie era piatra de temelie a aliantei danezo-suedeze, si simbol al uniunii dintre statele scandinave. Louise a fost foarte populara in noua ei tara, dar nu a reusit sa se integreze in stransa familie a regelui Christian IX. Louise de Hesse-Kassel si fiicele sale, printesa Alexandra de Wales si marea-ducesa Maria Feodorovana a Rusiei nu au acceptat-o niciodata; in acelasi timp, Louise, austera si evlavioasa, refuza sa se amestece cu societatea din Copenhaga, pe care o considera prea frivola. 

        Supranumita "Lebeda" datorita gatului ei lung si frumusetei trufase, Louise nu a avut o casnicie fericita. Totusi, aceasta printesa si-a adus la indeplinire atributiile dinastice, depasind toate sperantele, daruindu-i Regelui opt copii: Christian, Carl, Louise, Harald, Ingeborg, Thyra, Gustav, Dagmar.

Bibliografie:

Bricard Isabelle, Dinastiile domnitoare ale Europei, Vivaldi 

Printesa Ingeborg, Ducesa de Vastergotland

           La 12 martie 1958, la Stockholm murea printesa Ingeborg. Nascuta printesa a Danemarcei, Ingeborg era a doua fiica a regelui Frederick al VIII-lea a Danemarcei si a sotiei sale, Louise a Suediei. La 19 ani, printesa s-a logodit cu verisorul sau, printul Carl, duce de Vastergotland. Carl era al doilea fiu al regelui Oscar al II-lea al Suediei. 

                 Mama lui Ingeborg a fost unica fiica a regelui Charles al XV-lea si de accea printesa a fost primita cu entuziasm in noua ei tara. Mai mult, despre ea s-a spus ca era cea mai indreptatita sa poarta coroana Suediei. Pentru multi ani, Ingeborg a fost prima doamna a Suediei; soacra ei, regina Sophia aparea foarte rar in public, in timp ce cumnata sa, Victoria de Baden a petrecut mult timp in strainatate.

              Carl si Ingeborg au avut patru copii: Margaretha, Martha, Astrid si Carl. Timp de 54 de ani, cei doi au avut o casnicie foarte fericita si o viata de familie armonioasa. Ingeborg si-a educat copiii intr-un mod simplu; mai mult familia a trecut prin greutati financiare in anii 1920 si  Ingeborg a fost admirata pentru felul in care a reusit sa treaca peste aceste greutati. 

  

             Fara a domni ea insasi, Ingeborg este bunica a trei regi si a unei mari ducese: regele Harald V al Norvegiei, regele Baudouin I al Belgienilor, regele Albert al II al Belgienilor si  Marea Ducesa Josephine-Charlotte a Luxemburgului. 

Christian al IX-lea al Danemarcei

La 29 ianuarie 1906 murea Christian al IX-lea al Danemarcei, tatal lui Frederick al VIII-lea al Danemarcei, al Reginei Alexandra a Marii Britanii, al lui Gerge I al Greciei, al Tarinei Mariei Feodorovna, al Printului Waldemar al Danemarcei (caruia i s-a propus atat tronul Bulgariei, cat si cel al Norvegiei) si a printesei Tyra de Hanovra (care ar fi devenit Regina Hanovrei). Numit Socrul Europei, Christian este stramosul majoritatii Caselor Regale de astazi. 

Criza succesiunii daneze il aduce pe Christian, cel de-al treilea fiu al ducelui Frederick Wilhelm de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Glucksburg in linia succesiunii la tron. Bunica materna era Louise a Danemarcei, fiica regelui Frederick al V-lea. Matusa materna, Marie Sophie de Hesse se va casatori cu regele Frederick al VI-lea. Dupa moartea tatalui sau, Christian va fi crescut de cuplul regal, care nu avea copii. Desi Christian era eligibil sa mosteneasca tronul, el nu era primul in linia de succesiune. Casatoria sa cu Louise de Hesse-Cassel a unit doua ramuri rivale si a intarit pretentia lui Christian la Tron. Mai mult, crescut si educat la curtea daneza, Christian era preferat in fata printilor germani.

Nascut in 1818, Christian a devenit Rege in 1863. Domnia sa a fost dominata de lupta cu Germania pentru ducatele Schleswig si Holstein, care a generat un puternic sentiment anti-german in Danemarca. In acelasi timp, la inceputul domniei sale, Christian IX a fost adept al autoritarismului si conservatorismului, incercand sa opreasca raspandirea democratiei in Danemarca, ceea ce ii limiteaza popularitatea. In 1901, el numeste un guvern format din membrii partidului reformist, ceea ce i-a refacut popularitatea. 

Waldermar, Print al Danemarcei

Printul Valdemar al Danemarcei era cel mai mic dintre baietii Regelui Christian al IX-lea. Nascut la 27 octombrie 1858, Valdemar si-a petrecut copilaria in Copenhaga, alaturi de fratii sai viitorii Frederick al VIII-lea al Danemarcei, Alexandra a Regatului Unit, George I al Greciei, Maria Feodorovna a Rusiei si Thyra de Hanovra. 

Politica matrimoniala dusa de Louise de Danemarca, a legat Familia lui Christian al XI-lea de majoritatea Caselor Regale ale Europei. Cand a venit momentul casatoriei lui Valdemar, Louise a decis ca sotia sa trebuie sa fie o printesa franceza. In 20 octobrie 1885, la Castelul D'Eu, Valdemar s-a casatorit cu Printesa Marie de Orleans.

Valdemar a avut o lunga cariera in marina, dar a fost si aproape de doua tronuri. In 1886 i s-a oferit tronul Bulgariei, pe care l-a refuzat din cauza instabilitatii tarii si din cauza relatiilor acestei tari cu Grecia, unde domnea fratele sau, George I. In 1905 a refuzat tronul Norvegiei, considerand ca e prea batran pentru a incepe o noua dinastie. 

Printul Valdemar si sotia sa, Marie au dus o viata linistita; Printul a avut o lunga cariera in marina si in timpul Primului Razboi Mondial a condus Crucea Rosie Daneza. Printul Valdemar a murit la 14 ianuarie 1939, la 30 de ani dupa sotia sa.

Contele Viggo de Rosenborg

La 4 ianuarie 1970, in Ebeltoft (Danemarca), murea contele Viggo de Rosenborg. Viggo s-a nascut la 25 decembrie 1893, fiind cel mai mic dintre cei patru baieti ai Printului Valdemar al Danemarcei si al sotiei sale, nascute Marie de Orleans. Sora mai mica a lui Viggo, Margareta se va casatori cu printul Rene de Bourbon-Parma, iar fiica ei va deveni Regina Ana a Romaniei.

In 10 iunie 1924, la New York, Printul Viggo al Danemarcei se casatoreste cu Eleonor Green, pierzandu-si locul in linia de succesiune la tronul Danemarcei. In acelasi timp el primeste titlul de conte de Rosenborg.

Margareta a Suediei, Printesa Axel a Danemarcei

       La 3 ianuarie 1977, murea Printesa Margareta a Danemarcei. Margareta Sofia Lovisa Ingeborg s-a nascut la Stockolm, fiind fiica printului Carl, duce de Vastergotland si a printesei Ingeborg a Danemarcei. Bunicii paterni erau regele Oskar II al Suediei si regina Sofia (nascuta Nassau), iar bunicii materni regele Frederik VIII al Danemarcei si regina Lovista (nascuta printesa a Suediei). Printul mostenitor al Suediei, fratele tatalui ei avea trei baieti, deci Margareta si surorile ei erau singurele nepoate ale Regelui Suediei. 

        In 22 mai 1919, cu putine luni inainte sa implineasca 20 de ani, Margareta s-a casatorit cu printul Axel al Danemarcei, verisorul primar al mamei ei. Axel era cel de-al doilea fiu al Printului Valdemar si al sotiei sale, nascute Marie de Orleans. Nunta celei mai mari nepoate a regelui a fost sarbatorita cu mult fast la Stockolm. Dupa nunta, Margareta si Axel s-au stabilit in Danemarca, avand doi baieti: George si Flemming.  

        Margareta s-a casatorit din dragoste, printesa Ingeborg remarcand inainte de casatorie ca cei doi nu puteau fi lasati singuri intr-o camera. Dupa moartea Printesei Mostenitoare Martha a Norvegiei, Margareta s-a implicat in educarea copiilor surorii sale. 

        Printul Axel a murit in 1964; din acel an Printesa Margareta s-a intors in Suedia, unde a murit 13 ani mai tarziu.

Printesa Alexandra a Danemarcei

                 Printesa Alexandra Caroline Marie Charlotte Louise Julia de Schleswig-Holstein s-a nascut la 1 decembrie 1844, in Palatul Galben din Copenhaga. Cunoscuta in familie drept Alix, printesa era cea mai mare fiica a printului Christian de Schleswig-Holstein si a printesei Louise de Hessa-Cassel. Printesa era foarte apropiata de sora sa mai mica, printesa Dagmar, impartind o camera cu aceasta. Familia printului Christian nu era foarte bogata, traind din slujba din armata a printului. Finantele familiei nu s-au schimbat nici dupa ce printul Christian a devenit mostenitorul tronului Danemarcei.

Printesa Dagmar a Danemarcei

         In mai 1883, la doi ani dupa ce a urcat pe tron, Alexandru III calatorea spre Moscova pentru a fi incoronat. In cetatea sacra a Kremlinului, Alexandru si-a pus coroana Tarului Tuturor Rusilor pe cap. Maria Feodorovna s-a asezat in fata sotului sau si Alexandru si-a ridicat coroana de pe cap si a pus-o pe capul sotiei sale pentru cateva secunde. Apoi a luat coroana imparatesei si si-a incoronat sotia drept Tarina. Dupa ce a fost incoronata, Maria Feorovna si-a imbratisat sotul "Nu pot sa descriu, nu pot sa exprim cat de induiosator si gingas a fost sa vad imbratisarea si sarutul sotului si a sotiei sub coroana imperiala - aceasta comuna dragoste umana sub stralucirea majestatii imperiale". Incoronarea din 1883 a reprezentat implinirea destinului Mariei Feodorovna, nascuta Dagmar a Danemarcei. 

              Marie Sophie Frederica Dagmar s-a nascut la 26 noiembrie 1847, fiind a doua fiica si al saselea copil a printul Christian al Danemarcei si a sotiei sale, printesa Louise de Hessa-Cassel. Printesa a fost numita in onoarea Mariei Sophie Frederica de Hessa-Kassel, regina Danemarcei care l-a crescut pe viitorul Christian IX si in onoarea reginei medievale Dagmar a Boemiei. In familie, Dagmar a ajuns sa fie cunoscuta drept Minnie. Printesa era foarte apropiata de fratii sai Alexandra si Wilhelm.

          Printul Christian fusese ales mostenitorul tronului danez, dar familia sa avea o existenta simpla. Alexandra si Dagmar imparteau aceeasi camera. Vacantele familiei se faceau in Rumpenheim, langa Frankfurt, unde unori  familia lui Dagmar se intalnea cu tarina Marie, a carei sanate precara necesita dese calatorii in strainatate. In 1863, trio-ul Dagmar, Alexandra, Wilhelm a fost despartit cand printul danez a fost ales rege al Greciei. In acelasi an, Alexandra a devenit Printesa de Wales, prin casatoria cu Edward, cel mai mare fiu al Reginei Victoria. Dupa casatoria celei mai mari fiice, regina Louise a inceput sa isi concentreze atentia asupra gasirii unui sot pentru Dagmar. 

                Cand Dagmar avea patru ani a intalnit-o pe imparateasa Alexandra Feodorovna, care a exclamat "Ea e destinata familiei noastre". La inceputul anilor '60, Regina Victoria vroia sa aranjeze o casatorie intre Dagmar si Alfred, duce de Edinburg. Temandu-se ca intrarea a doua printese daneze in familia regala engleza ar putea supara Germania, Regina a decis sa se multumeasca cu casatoria dintre Alix si Bertie. Comparand cele doua surori, Victoria scrie "Alix este calma si draguta si gentila si adorabila ... Dagmar e mai inteligenta si sunt sigura ca ar fi foarte potrivita pentru pozitia din Rusia; este o fata foarte draguta". 

                 In 1864, mostenitorul Coroanei Imperiale, Marele Duce Nicolae Alexandrovici face o vizita in Danemarca si se indragosteste de Dagmar, scriind "Cum pot s-o descriu? Este atat de draguta, directa, inteligenta, plina de viata si in acelasi timp timida. Este mult mai draguta in realitate decat in portretele pe care le-am vazut. Ochii sai vorbesc pentru ea: sunt atat de buni, inteligenit si animati". Si Dagmar avea aceleasi sentimente pentru tarevici, asa ce cei doi s-au logodit imediat. In 1865, in timp ce pregatirile de nunta avansau, Nixa s-a imbolnavit si a plecat in Franta. Starea sa s-a gravat asa ca familia imperiala rusa si Dagmar au plecat spre Nisa. In aprilie 1865, Nicolae Alexandrovici moare. Inainte de a muri, el uneste mana logodniciei sale cu cea a fratelui mai mic, Alexandru Alexandrovici. Dagmar a fost distrusa la moartea logodnicului sau, un martor spunand ca abia au reusit sa o desparta de trupul sau. Durerea mortii lui Nixa a fost accentuata de faptul ca familia imperiala rusa ca Dagmar sa se logodeasca cu Sasha, care era acum mostenitorul tronului. 

                   In iunie 1866, Marele Duce Alexandru Alexandrovici viziteaza Copenhaga impreuna cu fratii sai Vladimir si Alexei. Spre surprinderea sa, Sasha descopera ce e atras de printesa daneza si o cere in casatorie. Convinsa ca Alexandru, care a fost atat de apropiat de fratele sau, e singurul barbat pe care l-ar putea iubi, Dagmar accepta. 

                     Inca de la intrarea sa in Rusia, Dagmar este foarte populara, fiind vazuta ca o raza de speranta. Imediat dupa ce a ajuns in Rusia, printesa daneza s-a convertit la religia ortodoxa, luand numele de Maria Feodorovna. In 28 octombrie/ 9 noiembrie 1866, la Palatul de Iarna, Marele Duce Alexandru Alexandrovici s-a casatorit cu Maria Feodorovana. Singura tristete pentru Maria Feodorovna in ziua nuntii sale a fost absenta parintilor sai. Din cauza cheltuielilor foarte mari presupuse de o vizita in St. Petersburg. regele si regina Danemarcei au decis sa ramana acasa. In ziua nuntii, Maria Feodorovna a fost insotita de fratele sau, Frederick si de cumnatul sau, Printul de Wales.   Marea Ducesa Maria Feodorovana a avut o influenta pozitiva asupra lui Sasha. Cei doi au ramas pentru tot restul vietii un cuplu unit. Spre deosebire de tatal si unchiul sau, Sasha i-a fost credincios lui Minnie. Dragostea lui Sasha reiese si din scrisorile pe care i le-a trimis toata viata si care incep mereu cu My dear love Minnie.  

Bibliografie:

*Gelardi, Julia P. (2011-02-15). From Splendor to Revolution: The Romanov Women, 1847--1928 (Kindle Locations 221-229). Macmillan. Kindle Edition. 

Regina Alexandra a Marii Britanii

              Regina Alexandra a Marii Britanii a murit la 20 noiembrie 1925, la Sandringham House.

Regina Ingrid a Danemarcei

 "Nu am gasit niciodata trifoiul cu patru foi, dar anii mi-au adus unul in casa mea ... Esti tu, prietena mea, si cei trei copii ai nostrii. Voi ati fost trefla cu patru foi care a facut fericirea vietii mele"

- Regele Frederick IX al Danemarcei

             La 7 noiembrie 2000 murea regina Ingrid a Danemarcei, sotia regelui Frederick IX  si mama reginei Margareta II.

Printesa Thyra a Danemarcei

            La 2 noiembrie 1945 murea printesa Thyra a Danemarcei si Islandei. Nascuta in 1880, Thyra era fiica regelui Frederick VIII al Danemarcei si a reginei Louise, nascuta printesa a Suediei si Norvegiei.

Tarina Maria Feodorovna

          La 28 septembrie 2006, trupul tarinei Maria Feodorovna a fost depus Catedrala Sf. Petru si Pavel, alaturi de cel al sotului sau. Aceasta reparatie istorica avea loc la 140 de ani de la venirea printesei Dagmar a Danemarcei in noua ei tara si la 78 de ani de la mortea sa. Maria Feodorovna, Tarina Vaduva a murit la 13 octombrie 1928, la Hvidore, in apropiere de Copenhaga, refuzand sa accepte moartea fiului sau, Nicolae II si a familiei sale.

Printesa Thyra a Danemarcei

             La 29 septembrie 1853, in Copenhaga s-a nascut printesa Thyra, a treia fiica si al cincilea copil al regelui Christian IX al Danemarcei si a sotiei sale, printesa Louise de Hessa-Cassel. Cu doua luni inainte de nasterea Thyrei, noul act de succesiune a fost promulgat si Christian a devenit mostenitorul verisorului sau, Frederick VII. In ciuda faptului ca Christian era destinat sa urce pe tronul danez, familia Thyrei avea o viata modesta.

Printesa Margareta a Danemarcei

          Printesa Margarethe Francoise Louise Marie Helene s-a nascut la 17 septembrie 1895, fiind al cincilea copil si unica fiica a printului Valdemar al Danemarcei si a printesei Marie de Orleans. Margareta a fost numita in onoarea matusii materne, Margueritte, ducesa de Magenta. Al doilea nume a fost in onoare bunicii materne, printesa Francoise de Orleans, in timp ce al treilea era in onoare bunicii paterne, regina Louise a Danemarcei.

Printesa Margareta a Danemarcei impreuna cu tatal sau, printul Valdemar

         In contractul de casatorie dintre printesa franceza Marie de Orleans si printul danez Valdemar, s-a specificat ca baietii vor fi crescuti in religie luterana, in timp ce fetele vor avea religia catolica. Printesa Margareta a fost prima printesa daneza catolica de la reformare. 

           Printesa Margareta a Danemarcei a crescut impreuna cu cei patru frati: Aage, Axel, Erik si Viggo.  Traind intr-o familie atatia frati, Margareta era o printesa atipica. In copilarie, printesa a fost pedepsita de tatal sau, jurand razbunare. In aceeasi seara, familia printului Valdemar avea invitati. In timpul mesei, cand s-a servit friptura de pui, printesa Margaret a spus, foarte senina "Slava domnului ca a murit, era bolnav de atata timp. " Printesa Margaret a Danemarcei era fiica a doi oameni foarte diferiti, dar care au reusit sa formeze un cuplu unit. Familia printul Valdemar al Danemarcei era o familie unita, si putin atipica dupa standardele regale. Printul Valdemar a refuzat doua tronuri, preferand sa aiba o viata linistita. Printesa Marie era demna urmasa a lui Philippe Egalite, avand tendinte republicane si fiind cea care l-a convins pe regele Christian IX sa accepte introducerea sistemului bipartidid in Danemarca. In aceasta familie, printesa Margareta a invatat sa fie foarte independenta si sa lupte pentru ceea ce isi doreste.

         La 9 iunie 1921, printesa Margareta a Danemarcei s-a casatorit cu printul Rene de Bourbon Parma. Printul Rene era fiul ultimului Duce de Parma, Robert I si a celei de-a doua sotii, printesa Maria Antonia a Portugaliei. Cei doi s-au stabilit in Paris, unde s-au nascut cei patru copii ai cuplului: Jacques, Anne, Michel si Andre. 

Printesa Margareta a Danemarcei si printul Rene de Bourbon Parma in ziua nuntii lor

             Familia printului Rene de Bourbon Parma era  foarte unita, dar a intampinat numeroase dificultati financiare.

Printesa Louise de Hessa-Cassel

      La 7 septembrie 1817 se naste Louise Wilhelmine Friederike Caroline Auguste Julie, fiica landgrafului Wilhelm de Hesse-Cassel si a printesei Charlotte de Danemarca. Louise a fost nascuta sa fie regina, indeplinindu-si indatoriile dinastice in mod desavarsit. In 1842, Louise se casatoreste cu printul Christian Schleswig-Holstein-Sonderborg-Glucksborg. Cei doi au format un cuplu unit prin afectiune, avand sase copiii. Louise a fost cea care a reusit sa inrudeasca Casa Regala a Danemarcei cu cele mai importante familii domnitoare. Copiii sai au fost:  regele Frederick VIII al Danemarcei, regina Alexandra a Regatului Unit, regele George I al Greciei, imparateasa Maria Feodorovna a Rusiei, Thyra, ducesa de Cumberland si sotia pretendentului tronului Hanovrei si Valdemar, print al Danemarcei.

in spate Printul Wilhelm de Glucksburg, Alexandra, printesa de Wales; Christian IX al Danemarcei, Marea Ducesa Maria Feodorovana, Edward, Print de Wales;Printul Johannes de Glucksburg; printul mostenitor Frederick al Danemarcei    in centru: Printul George de Wales, Marele Duce Nicolae Alexandrovici, Regina Louise a Danemarcei avand-o in brate pe printesa Louise de Wales, Printesa mostenitoare Louise a Danemarcei      asezati: Printesa Thyra a Danemarcei, Printul Albert Victor de Wales, Printul Waldemar al Danemarcei

         
         Louise era descendenta familiei germane Hesse, dar a trait in Danemarca de la varsta de trei ani. Bunicul matern era printul Frederick, mostenitorul prezumptiv al tronului si Regentul Danemarcei. In 1839, unchiul matern al lui Louise a devenit regele Christian VIII al Danemarcei si verisorul sau, Frederick Christian print mostenitor. Frederick Christian nu avea copii si cele doua mariaje ale sale s-au terminat prin divort, asa ca succesiunea la tronul Danemarcei era in pericol. La Conferinta de la Londra din 1851, printul Christian a fost ales mostenitorul tronului danez. Christian era nepotul printesei Louise a Danemarcei, unica fiica a regelui Frederick V. Chiar daca printul Christian era in linia de succesiune, mai erau alti printi (printre care si fratii printesi Louise de Hesse-Cassel) care aveau mai multe drepturi la tronul Danemarcei. Prin casatoria printului Christian cu printesa Louise s-au unit pretentiile a doua linii.

Regina Louise a Danemarcei

          In 1853, Christian si Louise au devenit print si printesa mostenitoare a Danemarcei. Cei doi s-au stabilit in Copenhaga si pana la urcarea pe tron au avut o viata modesta. Amama si Apapa, cum le spuneau copii le-au oferit copiilor lor o educatie exemplara. Lipsurile indurate in perioada in care erau mostenitorii tronului, i-a facut sa aiba o viata familiala simpla si intima. Louise si Christian au avut un mariaj fericit, printesa mostenitoare avand multe neintelegeri cu regele Frederick VII.

Regele Frederick VIII al Danemarcei

               Primul fiu al printului Christian de Holsein-Schleswig-Sonderburg-Glucksburg si a printesei Louise de Hessa-Cassel s-a nascut la 3 iunie 1843, la Copenhaga. Urmand traditia familiei regale daneze, printul a fost numit Christian Frederick Wilhelm Carl. In momentul nasterii printului Frederick, Danemarca trecea prin criza succesiunii coroanei.