Povestea de dragoste dintre regina Victoria a Marii Britanii si sotul ei, printul consort Albert este inca considerata una din cele mai romantice si mai importante casnicii ale secolului 19. Timp de 21 de ani, cei doi au fost avut o singura identitate; treptat in cursul casniciei Victoria si Albert s-au transformat in we two.
Victoria a fost distrusa de moartea lui Albert in 14 decembrie 1861: a purtat negru tot restul vietii si a inceput construirea mitului casniciei lor perfecte si a sotului ideal care a fost Albert. Astazi, Albert este considerat eminenta cenusie a domniei Victoriei.
Printul Consort s-a nascut ca Francis Albert Augustus Charles Emmanue de Saxa-Coburg-Saalfeld in 26 august 1819, ca fiul lui Ernest I, duce de Saxa-Coburg-Saalfeld si a Louisei de Saxa-Gotha-Altenburg. Cand Albert avea cinci ani, Louise a fost fortata sa plece din Saxa si sa isi parasesca copii. Desi casnicia sa cu Ernest I a fost fericita in primii doi ani, dupa nasterea celor doi copii, Ernest a inceput sa aiba tot mai multe amante. Dorind sa se razbune pe sotul ei si incercand sa il faca gelos, Louise a avut o aventura cu Alexander von Hanstein. Ernest a folosit aceasta aventura ca pretext sa isi exileze sotia si dupa sa divorteze de ea. Din 1824, Albert a fost practic orfan, mama sa fiind in exil iar tatal era mult timp plecat in strainatate. Albert a copilarit impreuna cu fratele sau mai mare, Ernest. Cei doi frati au fost nedespartiti pana in momentul casatoriei lui Albert.
Cu timpul Albert a inceput sa isi schimbe situatia. La nici trei luni de la casatorie, Victoria a descoperit, cu disperare ca este insarcinata. In perioada sarcinii, Albert ajutat de unchiul sau a reusit sa convinga Parlamentul sa il numeasca unic Regent in cazul mortii Victoriei. Mai mult, pentru prima data, Victoria a primit ajutorul sotului ei in rezolvarea problemelor si din acel moment Albert a avut o cheie pentru deschiderea faimoaselor cutii. In urmatorii ani, cuplul regal va avea nou copii: Victoria, Albert Edward, Alice, Alfred, Helena, Louise, Arthur, Leopold si Beatrice. Alfred era un tata iubitor, care adora sa petreaca timp cu copii sai in timp ce Victoria dorea sa il aiba doar pentru ea.
Inca din momentul nasterii sale, familia Coburg dorea ca Albert sa se casatoreasca cu Victoria, mostenitoarea tronului Angliei. La moartea printesei Charlotte, fiica Printului Regent, in linia de succesiune a tronului Angliei erau fratii Printului Regent toti necasatoriti si avand peste 30 de ani. In cateva luni acestia s-au casatorit, si a aparut o noua generatie a Familiei Regale. Edward duce de Kent, cel de-al patrule fiu al regelui George III s-a casatorit cu Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld. Singurul lor copil, o fiica s-a nascut la putin timp inainte de moartea tatalui sau. In testamentul sau, Edward isi lasa fiica in custodia sotiei sale, si nu a fratilor sai asa cum era obiceiul. Ducesa de Kent, Victoria a fost sprijinita mereu de fratele sau, Leopold, viitorul Rege al Belgiei. Sub influenta mamei sale, Leopold dorea sa creasca influenta familiei Saxa-Coburg si Gotha, deci a inceput sa se gandeasca la o casatorie intre Victoria si verisorul sau primar, Albert, care ar asigura ca viitorul Rege al Angliei este trei parti Coburg.
In ciuda tuturor sperantelor lui Leopold, prima intalnire dintre cei doi nu a avut efectul asteptat: Albert nefacand niciun efort ca sa o atraga pe Victoria. Vazand acest lucru, Leopold a decis sa se ocupe personal de educatia nepotului sau. Albert si Ernest au parasit Coburg si s-au mutat la Bruxelles, unde si-au dezvoltat cunostiintele de franceza, politica, economie, dar si dans si conversatie. Din capitala Belgiei, cei doi au plecat la Bonn, unde s-au incris la facultate. Aceasta perioada va fi una din cele mai fericite perioade din viata lui Albert; daca ar fi trait in alta epoca Printul Consort ar fi devenit un mare om de stiinta. Dupa un an petrecut in Germania, la indicatiile unchiului Leopold, cei doi frati se despart, Ernest plecand in armata si Albert intr-un tur al Italiei.
In 1839, Albert o viziteaza pe Victoria, care il cere in casatorie. Casatoria cu Regina Angliei era destinul lui, insa un destin ce presupunea si multe incercari: "destinul meu este glorios, dar preserat cu spini". Inca de la inceputul logodnei sale, Albert nu a fost bine primit in Anglia. Printul era vazut ca un strain, si mai mult ca sotul sarac al unei femei foarte bogate. Parlamentul i-a refuzat titlul de Rege, i-a redus lista civila ( mult mai mica decat cea a unchiului sau Leopold, care a fost casatorit cu printesa Charlotte) si a refuzat sa ii acorde precedenta. Mai mult, Victoria isi adora viata si nu vedea de ce trebuie sa se schimba ceva odata cu casatoria sa.
Pentru posteritate, Albert ramane eminenta cenusie din spatele domniei Victoriei, printul german care si-a dorit sa faca din mica lui sotie o mare REGINA ... a reusit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu